Tipuri de ciocolata; Ciocolata in alimentatie

              

 TIPURI DE CIOCOLATĂ  

    Clasificarea ciocolatei depinde în mare parte de procentul de cacao conţinut de această. În continuare este prezentat un ghid succint al principalelor tipuri de ciocolată. 

       Pulberea de cacao    

    Se obţine prin măcinarea turtelor de cacao şi trebuie să conţină cel puţin 20% unt de cacao. Prin această se deosebeşte de pulberea de cacao slabă, cu un conţinut de 8%, şi de pulberea de cacaoîndulcită, care conţine pulbere de cacao şi zaharoză. Există două tipuri de pulbere de cacao; cea olandeză (alcalinizată), cu gustul mai puţin pregnant, şi cea nonalcalinizata. 

      

        Glazura

    Se foloseşte mai ales la produsele de cofetărie. Această ciocolată trebuie să fie pusă pe foc înainte de a fi folosită, obţinându-se astfel un produs excelent pentru o glazură netedă şilucioasă.- Glazură poate fi simplă, cu lapte sau albă. De multe ori, ciocolată pentru glazură este folosită în combinaţie cu alte ingrediente, în funcţie de fantezia şi gustul cofetarului. 


       Ciocolata superioara sau fina

    Are un conţinut de cacao de cel puţin 43%. Există şi ciocolată extra, cu o concentraţie minimă de cacao de 45%. În prezent, există ciocolată pentru toate gusturile: de la cea „moderată”, cu unconţinut de cacao minim admis sau puţin superior acestuia, trecând printr-un stadiu intermediar (de la 60% la 70% cacao) şi ajungând până la un procent extrem, de 99% cacao. 


       Ciocolata cu lapte

    Este tipul clasic, fiind cea mai consumată în întreagă lume şi foarte apreciată de Ciocolatei „normale” i se adaugă, de obicei, lapte sau derivati ai acestuia, cum ar fi smântână, unt saugrăsimi butiri-ce. Ciocolată cu lapte conţine cel puţin 25% n .cacao,; 14% substanţe derivate ale laptelui şi 3,5% grăsimi butirice. De asemenea, există o limită maximă de zaharoză (55%). în cazul ciocolatei cu lapte, denumită superioară sau fină, aceasta trebuie săi!'-conţină mai multă cacao (minimum 30%), 18% substanţe derivate ale laptelui şi 4,5% grăsimi butirice. Pe scurt, este o versiune mai „grasă", dar mai gustoasă, a Ciocolatei cu lapte „normale".


       Ciocolata cu alune

    Este un amestec de ciocolată (cu un conţinut minim de 32% cacao) şi de alune râşnite. In afară de acestea, se mai folosesc şi migdale sau chiar nuci (tăiate bucăţi).


       Ciocolata albă 

    Conţine zaharoză (maximum 55%), unt de cacao (cel puţin 20%), lapte (sau derivaţi) deshidratat jitel puţin. Este interzisă prin lege folosirea coloranţilor la fabricarea ciocolatei albe. De fapt, ciocolata albă nu este o ciocolată adevărată, din compoziţia sa lipsind cacaua.

         CIOCOLATA ÎN ALIMENTAŢIE

    Din punct de vedere nutritiv, ciocolata reprezintă un aliment aproape complet. Acest lucru depinde, evident, de calitatea si de tipul ciocolatei. Am văzut că ciocolata superioară conţine mai puţină zaharoză şi, am putea adăuga, mai puţin lapte, în raport cu ciocolata cu lapte şi cu cea albă, care nu conţin cacao, ci unt de cacao, lapte si zahăr.

    In ceea ce priveşte legătura între ciocolată şi sănătate, nu există încă date certe care să stingă o dispută ce durează de secole, si anume aceea dacă ciocolata are efecte negative sau pozitive asupra sănătăţii. Este sigur că, încă de pe vremea primelor importuri în bătrâna Europă, ciocolata a devenit, din diverse motive, un adevărat „măr al discordiei" în materie de nutriţie, începând din epoca în care, hind consumată doar sub formă lichidă, a dat naştere unor aprinse dispute între diferite ordine religioase (în principal, cel iezuit şi cel dominican) asupra postului şi asupra unei întrebări care atunci putea constitui o mare problema: ciocolată trebuie considerată un aliment şi, în consecinţă, exclusă în zilele în care se poştea, sau trebuie introdusă în categoria băuturilor? 

    Probabil că din acest motiv cei care au celulita, acnee sau alergie au deseori tendinţa să incrimineze acest aliment. Ciocolată, în mod sigur, nu este complet nevinovată, dacă ne gândim că 100 g din această pretioasa „hrană a zeilor" conţine 530 de calorih Cu toate acestea, este la fel de adevărat că acest lucru nu este de natură să creeze panică. Atitudinea care trebuie adoptată,atât în materie de bucătărie, cât şi în viaţă, este bine să se supună regulii conform căreia excesele afectează negativ calitatea vieţii, în timp ce echilibrul şi stabilitatea (a nu se confundăeu acel tip de ascetism 
gastronomic exagerat, cerut de anumiţi dieteticieni) vor fi benefice pentru corp şi minte. 
    Legătură dintre acnee şi ciocolată pare să fie un mit ce poate fi uşor demontat. Acest lucru este posibil pe baza a numeroase cercetări care au evidenţiat nu numai lipsa unei legături întreciocolată şi acnee, ci şi mai mult chiar, absenţa oricărei legături între acnee şi alimentaţie. Senzaţională este şi ideea conform căreia ciocolată este responsabilă de multe probleme dentare. Este adevărat că ciocolată conţine zahăr (în cantităţi variate, în funcţie de tip), care poate determina formarea cariilor dentare. Cu toate acestea, cacauă mai conţine atât fluor, cât şi fosfaţi, care împiedică apariţia cariilor dentare.

     Cât despre alergie, trebuie să luăm în considerare faptul că doar foarte puţini alergici sunt sensibili la ciocolată în sine, în timp ce majoritatea alergiilor sunt date de alune, nuci şimigdale, adesea conţinute de ciocolată. 

      In consecinţă, ar trebui că eticheta să fie citită cu mare atenţie, deoarece multe tipuri de ciocolată conţin fructe uscate în doze minime, aproape imperceptibile la gust, dar într-o cantitatesuficientă totuşi pentru a declanşa reacţii alergice.  

    Nu toate veştile sunt însă bune. Ultimul mit pe care vrem să-l demontăm este acela al efectului afrodiziac al ciocolatei: până în prezent nu s-a putut stabili vreo legătură între libido şi cacao. Şi această în pofida părerii lui Giacomo Casanova care, se pare, vedea înciocolată unul dintre mijloacele cele mai sigure pentru seducerea femeilor. Să ne consolăm totuşi, deoarece, în urmă a numeroase studii, s-a constatat că ciocolată favorizează apariţia anumitorreacţii ale organismului, toate pozitive. 
     În afară senzaţiei plăcute pe care o poate produce ciocolată de bună calitate, untul de cacao scade conţinutul de colesterol din sânge. În acelaşi timp, ciocolată este bogată în antioxidanţi şivitamina E, adevăraţi duşmani ai radicalilor liberi, întârziind astfel imbratranirea celulelor. 
     Ciocolată mai conţine şi alte substanţe ce par să aibă efecte interesante: feniletilamina combate despresia, în timp ce teobromină are efecte de regenerare şi de energizare. 
    In sfârşit, ciocolată pare să stimuleze producerea de endorfine, care pot determina o anumită euforie şi starea de bine a indivizilor.